Spirala logaritmică

Popoarele îsi scriu propria biografie în trei carti : cartea faptelor, cartea cuvintelor si cartea artei. Nici una nu poate fi înteleasa fara a le fi citit si pe celelalte doua, dar dintre toate, cea mai demna de încredere este cea din urma. (John Ruskin)

Constantin Brâncusi se nascuse în mijlocul naturii si era fericit în sînul ei. Cu picioarele goale colinda vara cîmpuri si suia cu pastorii prin paduri, la munte.  Asculta de mic,  vechea poveste a bunicii sale cu Pasarea Maiastra care-i scoate la lumina pe copiii rataciti, în dificultate, în hatisul padurii. In anul 1902, cînd a plecat pe jos din Bucuresti spre Paris, Brâncusi nu a plecat singur.  A luat cu el  Pasarea Maiastra a copilariei sale.

Tragedia lui Brâncusi a fost moartea tatalui sau, vaduvia mamei cuminti cu sase orfani în spinare si cu avere putina.  Al doilea act tragic a fost vinderea curelei stramosesti , pt a pleca la studii în Bucuresti . Apoi a încetat tragedia si a început drama. Instrainarea, cautarea, îndoielile, revolta, anarhismul, lepadarea de anarhie,  luminozitatea, împlinirea, ascetismul. O drama cu happy end. A trait tragedia si drama individualismului pentru ca a devenit citadin prin expatrierea timp de 53 de ani la Paris. Cu Brâncusi începe oarecum drama individuala la români, problematizarea, liberul arbitru. Pe persoana fizica. Cu mult timp în urma altor popoare europeene.

Brâncusi a fost conteporan cu Nietzche. Cind a trecut ca o Pasare calatoare prin Basel, Nietzche murise de cîtiva ani doar, nu departe, la Weimar. Un taran viguros, o forta vitala ce urma sa se exprime în piatra bruta, pentru a deveni cel mai mare sculptor modern,  la foarte mica distanta de cel mai mare scriitor al secolului XX, intelectual citadin cu o sanatate subreda de-a lungul întregii sale vieti.

Sa se fi întîlnit spiritele lor totusi ? Brâncusi a cunoscut filozofia lui Nietzche si i-a preluat anumite idei  fara sa se considere însa nietzchean. Caci a avut anii sai filozofici. Fara sa se creada filozof si-a dat seama ca nu se poate trai fara filozofie. Si nici fara spiritualitate. A fost un tolerant al tuturor religiilor, a studiat spiritualitatea africana si sudamericana si mai ales budismul. A fost contemporan cu Rudolf Steiner si Peter Neagoe afirma chiar, ca initierea sa moderna a început cu Doctrina Secreta, carte pe care a primit-o cînd era în Elvetia, în stare critica, în spital, de la un pacient batrîn ce avea patul alaturi de al sau.

Constantin_BrancusiPe elevul, pentru foarte scurt timp al lui Rodin, l-au interpelat vorbele lui Apollinaire, care parca stia ca noua arta nu va mai fi o arta a imitatiei ci una a conceptiei, ceva cu care ochii occidentului nu se obisnuisera înca.  Intins pe spate, uitîndu-se la copacii înalti, se gîndea ca acestia nu aveau nevoie de capat ca piramidele facute de om. O forma  adevarata ar trebui sa sugereze infinitul, zicea el. Copacii ce cresc din pamînt se lupta cu legea gravitatiei. Semintele lor sunt linii de forta. Exista doua feluri de arta, geometrica si vitala. Omul de stiinta este preocupat doar de legile matematice. Ascetul se foloseste de geometrie pentru a descoperi spiritul ce salasluieste în toata natura. Astfel, materia însasi devine spirit. Atunci îi veni ideea de a transforma un copac într-o coloana nesfîrsita, simbol al aspiratiei omului spre divinitate.

Pe cel ce se ea protejat de spiritul poetului tibetan Milarepa sau o reîncarnare a acestuia îl obsedau însa cuvintele LIBER ca PASAREA în AER. Se întreba cum ar putea realiza în sculptura, aspiratia omului spre eliberare spirituala.

Cauta o forma pentru a reprezenta Pasarea  Maiastra si a ajuns la concluzia ca forma ideala, esentiala, este o forma geometrica, simplitatea geometrica, simbol al organizarii perfecte. Era hotarît sa împinga astractul pîna cînd forma geometrica va prinde viata. Citind si tot citind, afla ca spirala logaritmica era unica forma matematica universal întîlnita în natura, forma semintelor în pastaia lor, în palaria de floarea soarelui, forma uraganelor, a cochiliei melcului, însusi universul are forma de spirala.  A  construit milimetru cu milimetru curba de forta care sugera cel mai bine miscarea pasarii în spatiu. Transforma pasarea într-o manifestare mareata a spiritului. Nu s-a gîndit nici un moment la zborul propriu zis al pasarii ci la eliberarea spirituala a omului. Forma geometrica era însufletita, umanizata, datorita fuziunii dintre forta sufleteasca si idealul materiei.

Cînd Edward Steichen ateriza la New York cu Pasarea în spatiu, cumparata cu 600 de dolari la Paris, inspectorul vamal a refuzat sa o considere opera de arta si a reclamat taxe vamale de 240 de dolari. A urmat un proces celebru. Sala Tribunalului era în cladirea oficiului vamal al Statelor Unite care dadea spre golf. In spatele judecatorului era un steag mare american, iar în fata lui, Pasarea în spatiu.  Procurorul general o numise « o bara din alama lustruita si îndoita armonios ».

Procesul a fost cîstigat în cele din urma, iar în 1926 cînd aterizase la rîndul sau la New York, Brâncusi era deja o celebritate.  Cînd spuse ca nu forma exterioara este reala ci esenta lucrurilor, milioane de oameni reflectara la cuvintele sale si începura sa se întrebe daca nu s-au grabit cumva atunci cînd ridiculizasera noua arta. Pasarea SA Maiastra cunoscuta de la bunica sa, l-a scos din hatisurile vietii si a devenit cea mai faimoasa lucrare de sculptura moderna. Ulterior, aceasta forma geometrica a fost adoptata si ca forma ideala a elicei de avion. Pasarea maiastra este azi evaluata la mai multe zeci de milioane de dolari.

Sfântul din Montparnasse, cum l-a numit prietenul sau Peter Neagoe, se asemuia astfel Printului din basme, pornit în cautarea printesei adormite în padurea artei. Printul nu trebuia doar sa o gaseasca pe printesa adormita, ci sa o si trezeasca. Sa acopere ‘’forma magica’’ si în acelasi timp sa-i dea viata, sa o prezinta omului modern. Intr-o vreme în care scriitorii începusera sa denunte siretenia aproape animalica a omului civilizat, care pe rînd l-a înrobit, înselat, corupt si în cele din urma ucis pe omul salbatic, Brâncusi simtea ca omul modern trebuie sa se întoarca la copilaria rasei sale pentru a ajunge din nou la corespondenta initiala cu universul din jurul sau.

Taranul de la Hobita, care coerent cu el însusi a dus si la Paris o viata de taran, des îmbracat în haine albe ciobanesti, a refuzat mercantilismul artei vremurilor. S-a întors la bucuria curata a artistului din neolitic si la plenitudinea sculptorului din antichitate si a reînnodat firul artistului anonim medieval plin de evlavie pentru arta si convingerea sa intima. Creatorul de la Portile Orientului a impus cumparatorului occidental marfa sa,  emotia sa, stilul si gîndirea sa si nu viceversa.

Cred ca este exemplul, parcursul cel mai rapid,  pentru omul care a legat întelepciunea populara de modernitate prin inspiratie si cunoasterea riguros stiintifica în acelasi timp.

Pentru aceasta, nu a refuzat trecutul, s-a sprijinit cu nadejde pe tot acest bagaj, însusindu-si de asemenea tot ce-i putea pune la dispozitie prezentul pentru a construi si a se construi pentru viitor.

Ascetul Brâncusi a realizat astfel, într-un interval de timp foarte scurt, legatura dintre natura nationala si întelepciunea populara româneasca pe de o parte si modernitate si spiritualitate constient cultivata pe de alta.  Sa fie aceasta trecere, rasturnare rapida de situatii una dintre specificitatile poporului român si karma sa ? Am parcurs mai repede decît toti ceilalti europeeni drumul de la evul mediu la iPhone si am ramas, poate ca prin noroc, cea mai rurala societate din Europa, cea mai aproape de pamînt si de natura. Suntem unica tara din lume, de cultura si limba latine si crestin ortodoxa,  singura tara europeana care are si mall-uri dar si padure virgina.

Poate ca totusi, suntem pe drumul cel bun … 

 

Surse:   Petre Pandrea, Amintiri si exegeze

              Peter Neagoe, Sfîntul din Montparnasse

                   Marcel Mihalovici, Amintiri despre Brâncusi

Advertisements
This entry was posted in Uncategorized. Bookmark the permalink.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s